EUGEN (EUGENIU) ROSCA s-a nascut la 1 decembrie 1881, în orasul Galati.

Urmeaza cursurile Scolii de Artilerie si Geniu, începând cu 19 septembrie 1904, iar dupa absolvire, la 1 iulie 1906, a fost avansat la gradul de sublocotenent si încadrat la Divizia de Mare, în care ramâne pâna la 1 aprilie 1908, când a fost mutat la Divizia de Dunare.

La 1 aprilie 1910, a fost mutat în cadrul Ministerului de Razboi la Directia Marinei ?i a fost avansat la gradul de locotenent la 10 mai 1910.

Revine la Divizia de Mare la 10 octombrie 1910.

În anul 1911 i se confera ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, iar la 1 aprilie 1911, a fost mutat la Scoala de Marina.

De la 11 septembrie 1911 urmeaza Scoala Superioara de Electricitate de la Paris. Ulterior, îsi face stagiul de practica la Berlin, la Casa Kuth si Semiens Schukert, pâna la 1 mai 1913.

La 8 mai 1913, a fost mobilizat si va fi în aceasta stare, cu mici perioade de întreruperi, pâna la 28 octombrie 1928. La 1 aprilie 1914, a fost avansat la gradul de capitan si încadrat la Divizia de Dunare.

Înainteaza la gradul de locotenent-comandor la 1 aprilie 1917 si activeaza la Comandamentul Flotei la Divizia de Dunare.

La 1 iunie 1918, a fost numit pe monitorul Lahovary. Un an mai târziu, a fost avansat la gradul de capitan-comandor si numit la Ministerul de Razboi, iar de la 1 mai 1919, a fost mutat la Directia Marinei.

În toamna anului 1919, pleaca la Paris pentru a urma cursurile Scolii Superioare de Razboi a marinei franceze. Îsi face stagiul de practica la Excadra Franceza. I se confera ordinul francez „Ofiter al Legiunii de Onoare”.

La 8 noiembrie 1920, a fost numit la Comandamentul Marinei. La începutul anului 1921 a fost mutat la Inspectoratul Marinei, iar din 3 noiembrie, acelasi an, la Comandamentul Basarabiei. Revine la Inspectoratul Marinei la 1 aprilie 1922.

I se confera ordinul „Coroana României” în grad de ofiter.

La 20 martie 1926, a fost numit comandant al distrugatorului Marasesti. A fost avansat la gradul de comandor la 1 aprilie 1926 si numit la Inspectoratul Marinei.

La 8 iunie 1932, a fost numit sef de stat major la Comandamentul Marinei, apoi sef de stat major la Inspectoratul General al Marinei Regale. La 12 august 1934 a fost numit în functia de director al Directiei Marinei, iar de la 1 noiembrie, comandantul Diviziei de Dunare.

Pe data de 1 aprilie 1938 a fost avansat la gradul de contraamiral si numit director al Institutului Geografic Militar.

În aceasta functie a fost avansat la gradul de viceamiral la 8 iunie 1940. I se confera ordinul „Coroana României” în grad de comandor.

La 21 iunie 1940, a fost numit comandantul Marinei Regale.

Îndeplineste aceasta functie pâna la 16 iunie 1942, când, din cauza bolii renunta, ramânând însa în cadrul Comandamentului Marinei Regale pâna la 1 decembrie 1943, când trece în rezerva.

A fost închis de regimul comunist si a decedat în închisoare, fara a se cunoaste data decesului.