RADU-MIRON BODNARESCU s-a nascut la 4 decembrie 1889, în comuna Pomârla, judetul Dorohoi (în prezent judetul Botosani). Dupa ce termina liceul cu bacalaureat în anul 1908, urmeaza cursurile Scolii de Artilerie si Geniu din Bucuresti.

Dupa absolvirea scolii militare, la 1 iulie 1910, a fost avansat la gradul de sublocotenent si repartizat la Regimentul 16 Artilerie ca „ofiter observator”, iar peste trei luni încadrat ca „ofiter de legatura” la Regimentul 2 Artilerie.

În anul 1912 absolva Scoala Speciala de Artilerie, fiind încadrat, la 1 octombrie, ca „ofiter de legatura” la Regimentul 18 Artilerie, iar, un an mai târziu, ca „ofiter cu cercetarea si ajutor comandant de baterie” la Regimentul 11 Artilerie.

De la 1 noiembrie 1916 a fost promovat în functia de comandant de baterie la Regimentul 23 Obuziere, luând parte la toate luptele din Primul Razboi Mondial de pe Valea Oltului pâna la 6 noiembrie 1916 si la cele ale Diviziei 8 de pe Valea Argesului pâna la 20 noiembrie din acelasi an, când a fost luat prizonier.

A fost avansat la gradul de maior la 11 decembrie 1918.

I se confera ordinele „Coroana României”, clasa a IV-a în 1922 si „Steaua României” în anul 1928.

General de brigada - 1940-1945 - director al Institutului Geografic Militar

Dupa ce si-a adus contributia la calculul proiectiei stereografice a României, cu plan secant la Brasov, din anul 1930, la 1 noiembrie 1933 a fost promovat sef Birou Studii, functie în care a întocmit, cu competenta, studii tehnice, dovedind spirit inventiv si de cercetare în domeniul opticii si mecanicii aplicate la instrumentele geodezice de masurare.

Doua din brevetele sale de inventie (nr. 6739 din 1922 si nr. 17739 din 1929), referitoare la realizarea unor faruri si heliotropuri pentru iluminarea punctelor de observare în cadrul procesului de masurare a unghiurilor, elaborate cu câtiva ani înainte, au fost aplicate zeci de ani.

La 1 octombrie 1935 a fost numit în functia de „ajutor sef Sectie geodezica” în care a coordonat în conditiuni foarte bune calculele geodezice, îndeosebi pe cele de determinare a coordonatelor definitive ale punctelor din lanturile de triangulatie de ordin superior, masurate anterior.

La 1 iulie 1936, devine seful Sectiei geodezice si inspector, depunând un efort notabil si competent pentru conducerea si verificarea operatiilor de masurare în teren, de astronomie geodezica, triangulatie geodezica si de nivelment de precizie.

La 1 noiembrie 1937, a fost numit sef al Serviciului tehnic al Institutului Geografic Militar.

Din cauza evenimetelor politico-militare premergatoare celui de al Doilea Razboi mondial s-au constituit 3 sectii geografice la nivelul armatelor, 6 sectii fotocartografice la nivelul corpurilor de armate si 13 sectii topografice la nivelul diviziilor. Aceste structuri erau dispuse în 6 vagoane de tren care constituiau complete geografice mobile de campanie.

Ulterior, la 1 noiembrie 1940, a fost numit director al Institutului Geografic Militar.

Sub conducerea sa Institutul Geografic Militar a dat masura capacitatii sale de a realiza harta militara în cele mai vitrege conditii de razboi.

Astfel, începând cu 15 iulie 1943 Depozitul de harti al Institutului Geografic Militar (aproximativ 40 de vagoane) este mutat este mutat la Busteni, iar în prima parte a anului 1944 sunt mutate si Sectia Cartoreproducere, în comuna Domnesti, Sectiile Geodezica si Topografica, în comuna Berevoiesti si Scoala de Cartrografie, în comuna Stanesti, din judetul Arges.

Ramâne în functia de director al Institutului Geografic Militar pâna la 27 martie 1945, când, din motive politice, a fost pus la dispozitia Ministerului de Razboi si trecut în rezerva în ziua urmatoare.

S-a stins din viata la 3 noiembrie 1972, la vista de 83 de ani.