Harta topografică este reprezentarea amănunţită, convenţională, în plan orizontal, într-o anumită proiecţie cartografică, a suprafeţei terestre sau a unei părţi din ea, generalizată şi micşorată conform unei anumite scări de proporţie.

Harta Topografică Militară reprezintă trecerea la un nou elipsoid de referință (Krasovski) respectiv proiecție nouă (proiectia cilindrică transversală Gauss-Kruger) datorită intereselor naționale și internaționale de după al doilea război mondial.

Sarcina, care a revenit Direcției Topografice Militare de a realiza harta topografică unitară a țării la scara 1:25.000 într-o nouă proiecție, într-un interval de timp de numai 10 ani, a impus căutarea și adoptarea unor soluții care să conducă la îndeplinirea acestei misiuni.

Dimensiunea foilor de hartă este de 5’ pe latitudine respective 7’ 30” pe longitudine. Rețeaua rectangulară se trasează din 4 cm în 4 cm iar cadrul geografic se trasează din minut în minut.

Echidistanța curbelor de nivel este de 5 m în zone de șes și deal și 10 m în zone de munte iar precizia elementelor din conținutul hărții este în zone de șeș de 0.4 mm planimetric și 1.25 m altimetric, în zone de deal de 0.6 mm planimetric și 2.5 m altimetric, în zone de munte de 0.8 mm planimetric și 5 m altimetric.

Pentru realizarea ediției a doua a hărții topografice 1:25.000, culegerea datelor s-a realizat prin lucrări aerofotografiere și de topografie între anii 1974-1978. Procesul de editare-cartografiere s-a realizat în perioada 1974-1986 iar imprimare între anii 1975-1987. Informațiile pentru actualizarea nomenclaturilor de pe graniță au fost culese din hărți bulgărești la scările 1:25.000 (ediție din 1957), 1:200.000 (ediție din 1964) și hărți sovietice la scara 1:25.000 (ediții realizate între anii 1959 și 1974).

Ediţia a treia s-a realizat prin actualizarea ediţiei a doua. Numărul nomenclaturilor actualizate este de numai 150 din totalul de 2822, câte au fost realizate în cadrul ediției a doua.

Operațiunile realizate în acest sens au constat în lucrări topografice la teren (1986-1992), editare (1990-1991) și imprimare (1990-1992).