Cronologie – Observatorul Astronomic Militar „Locotenent-colonel Constantin Căpităneanu”

  • Prima determinare astronomică

    Este realizată prima determinare astronomică ştiinţifică din România consemnată, efectuată de ofiţerii geodezi români pentru realizarea Hărţii României Meridionale, la scara 1:28.000, sub comanda mareşalului austriac De Fligelly. Primul punct căruia i s-a determinat la teren latitudinea astronomică a fost Movila lui David, din baza geodezică Slobozia.

  • Prima concepţie geodezică românească

    Este elaborată prima concepţie geodezică românească, de către Depozitul Ştiinţific de Război, pentru susţinerea căreia şeful acestuia, colonelul Constantin Barozzi [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare] a înaintat un raport ministrului de război de la acea vreme - generalul I. Em. Florescu - intitulat „Începutul Hărţii Ţării în 1873, după metode ştiinţifice”, unde se menţiona necesitatea poziţionării astronomice a reţelei geodezice, prin realizarea determinărilor de latitudine, longitudine şi azimut.

  • Diferenţa de longitudine între Iași și Cernăuți

    Este determinată diferenţa de longitudine între oraşele Iaşi (cu dispunerea pilastrului lângă Palatul Administrativ) şi Cernăuţi, de către căpitanul Constantin Căpităneanu şi astronomul austriac A. Kühnert, în vederea legării Iaşului, prin intermediul Cernăuţiului, de Paris, al cărui meridian era considerat originea longitudinilor

  • Publicare rezultatelor

    Constantin Căpităneanu publică rezultatele observaţiilor efectuate în anul 1874 în „Memoriu asupra lucrăilor practice relative la determinarea diferenţei de longitudine între Iaşi şi Cernăuţi”. Acestea vor fi republicate şi în anul 1881, într-o lucrare comună a lui Constantin Căpităneanu şi A. Kühnert, sub autoritatea Depozitului de Război.

  • Observatorul astronomic "portativ"

    Este amenajat un observator astronomic provizoriu („portativ”) într-o remiză a Şcolii Militare de Infanterie, cu scopul de unificare şi transmitere la trupe a „orei exacte”, căruia i se determină latitudinea pentru a se putea face diferenţa de longitudine dintre acesta şi Observatorul Astronomic din Paris, prin intermendiul diferenţelor de longitudine Bucureşti-Galaţi, Galaţi-Iaşi, Iaşi-Cernăuţi, Cernăuţi-Viena şi Viena-Paris.

  • Determinare diferențe de longitudine

    Căpitanul Constantin Căpităneanu şi căpitanul rus A. Samocinikov determină diferenţele de longitudine dintre Galaţi şi Bucureşti, Galaţi şi Iaşi, Chişinău şi Iaşi, precum şi a latitudinii unor puncte din Bucureşti, Galaţi şi Iaşi. Măsurătorile şi rezultatele acestor măsurători au fost fost publicate sub coordonarea generalului rus Lebedev în lucrarea „Războiul ruso-turc 1877-1878”, în capitolul 48, intitulat „Lucrări astronomice efectuate în România în 1877” şi, ulterior, în anul 1892 şi în limba franceză.

  • Marele Stat Major al Armatei

    Prin Înaltul Decret nr. 2945 se înfiinţează Marele Stat Major al Armatei, noul organism având şi atribuţiuni pe linie topografică prin transformarea Depozitului de Război în „Secţia a 3-a” din Marele Stat Major. Asfel, potrivit „Legii asupra serviciului de stat major”, aprobată prin Înaltul Decret nr. 809 din 6 martie 1883, Secţia funcţiona cu 3 servicii: „Serviciul de geodezie şi astronomie”, „Serviciul de topografie, fotografie, cartografie şi bibliotecă” şi „Serviciul de reproducere al hărţilor, litografie, fotolitografie şi gravură”.

  • Trebuinţa de a face harta Munteniei

    A doua concepţie geodezică militară românească este fundamentată prin memoriul intitulat „Trebuinţa de a face harta Munteniei”, prezentat de generalul Constantin I. Brătianu [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare] în cadrul sesiunii anuale a Societăţii Regale Române de Geografie, şi aplicată în totalitate până în anul 1917 şi, cu unele îmbunătăţiri, până în anul 1930. Caracteristice acestei concepţii sunt: punctele de frântură ale bazelor de triangulaţie să fie marcate la teren, prin borne fixate la sol şi în subsol; determinarea unui punct astronomic fundamental, unde să fie construit Observatorul Astronomic Militar; utilizarea elipsoidului de referinţă Clarke, determinat în 1880; folosirea proiecţiei conice echivalente Bonne al cărui centru să fie definit de intersecţia paralelei de 50G (45o) cu meridianul Observatorului Astronomic Militar; unghiurile orizontale din punctele de triangulaţie de ordinul I să fie determinate prin metoda Schreiber, iar cele din punctele de triangulaţie de ordinul II şi III să fie determinate prin metoda turului de orizont; executarea nivelmentului de precizie prin folosirea nivelului mediu al Mării Negre.

  • Observatorul Astronomic Militar

    Începe construirea Observatorului Astronomic Militar. Pentru materializarea celei de a doua concepţii geodezice militare româneşti, privind înfiinţarea unui Observator Astronomic Militar, Depozitul de Război acceptă oferta Primăriei oraşului Bucureşti de a întocmi planul topografic al Capitalei (realizat în trei variante: planul parcelar la scara 1:500, planul topografic general la scara 1:5.000 şi planul geografic la scara 1:10.000), ofertă care prevedea, printre altele, şi construirea acestui observator pe un teren donat exclusiv pentru această destinaţie, în strada Piscului nr. 68, necesar pentru orientarea reţelei de triangulaţie a planului.

  • Acordul contrucției și a dotării OAM

    Prin adresa nr. 38620/79685 Primăria Bucureştiului confirmă acordul privind plata cheltuielilor necesare construcţiei şi a dotării Observatorului Astronomic Militar.

  • Înaltul Decret nr. 2358

    Conform Înaltului Decret nr. 2358, Secţia a 3-a a Marelui Stat Major se transformă în Institutul Geografic al Armatei, primul director fiind numit „de facto” generalul de brigadă Constantin I. Brătianu [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare], a cărui numire „de jure” a fost împlinită anul următor, pe 10 mai 1896, fiind utilizată în acea epocă legarea evenimentelor de Ziua Regelui.

  • Adresa nr. 2100 din 19 august 1895

    Prin adresa nr. 2100 din 19 august 1895 s-a transmis Marelui Stat Major rezultatul votului Consiliului comunal Bucureşti emis în şedinţa din 20 septembrie 1895 în care se menţiona că „s-a aprobat ca să rămână în propietatea Ministerului de Război, observatorul (n.n. - Observatorul Astronomic Militar) cu instalaţiunile sale, cât şi instrumentele cu care se va dota de Minister, cu condiţiunea ca Ministerul să nu schimbe niciodată destinaţiunea acestui observator”.

  • Direcţia Topografică Militară

    Se inaugurează Observatorul Astronomic Militar printr-o festivitate la care participă Regele Carol I şi o serie de personalităţi militare, politice, oameni de ştiinţă şi de cultură. Construcţia observatorului dispunea de un „pavilion meridian” format din două săli de lucru, fiecare cu câte un pilastru de observaţii (pilastrul Vest şi pilastrul Est) pentru determinări gravimetrice, a constantelor instrumentelor şi aparatelor astronomice. Pilastrul Vest a fost destinat, prin concepţie, ca „punct astronomic fundamental”, atribuindu-i-se denumirea „Dealul Piscului” şi un „pavilion azimutal”, destinat determinării azimutului astronomic origine al reţelei geodezice.
    Pentru a sublinia interesul deosebit al Regelui Carol I al României pentru geografie şi astronomie, personalul Observatorului Astronomic Militar a ridicat un pilastru special, pe care Regele îl utiliza când efectua observaţii astronomice. În semn de omagiu, după moartea Regelui Carol I al României, pe acest pilastru a fost fixată o placă de marmură cu inscripţia „Aici obişnuia să facă observaţii astronomice M.S. Regele Carol I”. Mult mai târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1947, când începea influenţa sovietică, pilastrul a fost distrus.

  • Punct Astronomic Fundamental

    Observatorul Astronomic Militar este fost dotat cu două cercuri meridiane, două pendule siderale cu întrerupător electric la fiecare secundă, două cadrane secundare, două staţii complete cronograf etc. Pentru a deveni efectiv Punct Astronomic Fundamental a fost necesar să se determine astronomic, cu mare precizie, latitudinea şi longitudinea Observatorului, precum şi un azimut astronomic de la acesta către un punct geodezic din reţeaua triangulaţiei de stat. Astfel, în anul 1895 a început determinarea latitudinii astronomice a Observatorului Astronomic Militar de către maiorul Teodor Râmniceanu şi căpitanul Radu Toroceanu [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare], care, după determinări repetate în anii 1898 şi 1899, au obţinut valoarea medie de 44o24’34”, 20±0”04. Observaţiile astronomice au fost efectuate cu cercul meridial Gauthier şi folosindu-se metoda Sternek.

  • Planul Bucureștiului și cota zero a Mării Negre

    Lucrările astronomo-geodezice pentru realizarea planului Bucureştiului au fost realizate de către Observatorul Astronomic Militar, în colaborare cu celelalte structuri de specialitate ale Secţiei a 3-a a Marelui Stat Major (denumirea structurii geografice militare în perioada 1882-1895) şi ulterior ale Institutului Geografic al Armatei (din 5 mai 1895), conform înţelegerii cu Primăria oraşului Bucureşti. Pentru cotarea planului topografic s-a determinat cota zero a nivelului Mării Negre, ocazie cu care s-au instalat două medimarimetre în portul Constanţa pe care s-au realizat observaţii continuu, până în anul 1906. Observaţiile asupra medimarimetrelor instalate în portul Constanţa au continuat pentru determinarea nivelului mediu al Mării Negre - nivelul zero fundamental - până în anul 1916, când au fost întrerupte din cauza războiului şi a distrugerii medimarimetrelor de către trupele germano-bulgare.

  • Dealul Piscului - Foișorul de Foc

    Se execută determinarea directă a azimutului astronomic dintre Observatorul Astronomic Militar, din Dealul Piscului şi Foişorul de Foc, la cea vreme cele mai proeminente construcţii din Bucureşti, azimut care a servit la orientarea planului topografic al oraşului Bucureşti. În acelaşi an se pun bazele nivelmentului de ordin superior pentru întreaga ţară, prin instalarea a două medimaregrafe în portul Constanţa.

  • Determinări ale azimutelor astronomice

    În această perioada specialiştii militari ai Observatorului Astronomic Militar au continuat determinările astronomice pentru deducerea latitudinii unor noi puncte geodezice şi în continuare, până în 1912, sunt executate determinări ale azimutelor astronomice. Pentru legarea acestor determinări astronomice sunt calculate şi diferenţele de longitudine dintre Observatorul Astronomic Militar şi observatoarele astronomice din alte ţări, adoptate ca fundamentale la nivel internaţional.

  • Expoziția Universală de la Paris

    Se desfăşoară Expoziţia Universală de la Paris, unde Institutul Geografic al Armatei participă cu un stand de produse cartografice. Juriul internaţional a acordat delegaţiei României (Institutului Geografic al Armatei) Marele Premiu şi trei medalii de aur (ministrului de război - generalul Iacob Lahovari [Şefii Direcţiei Topografice Militare], directorului superior al institutului - generalul Constantin I. Brătianu [Şefii Direcţiei Topografice Militare] şi directorului tehnic al institului - colonelul Gheorghe Iannescu [Şefii Direcţiei Topografice Militare]) şi o medalie de argint, şefului secţiei Reproducere a institutului - colonelul Ioan Cantea). De asemenea, cu ocazia expoziţiei guvernul francez îl decorează cu “Legiunea de Onoare” pe maiorul Theodor Râmniceanu [Personalităţi ale Direcţiei Topografice Militare], şeful lucrărilor astronomice din cadrul Institutului Geografic al Armatei.

  • București-Potsdam-Greenwich

    Două echipe formate din astronomi militari români - maiorul Teodor Râmniceanu şi căpitanul Radu Toroceanu [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare] - şi astronomi din partea Prusiei - profesorii doctori T. Albrecht şi G.Borass - au determinat diferenţa de longitudine dintre Observatorul Astronomic Militar din Bucureşti şi Observatorul Astronomic din Postdam, folosind metoda determinării duble, prin permutarea celor două echipe în fiecare dintre cele două puncte astronomice. Partea română a determinat valoarea de 52m ± 0s (din 19 determinări), iar partea germană a obţinut valoarea 52m ± 0s (din 22 determinări), pentru longitudinea astronomică a pilastrului fundamental Vest-Bucureşti rezultând o valoare de 1h35m05s,70 în raport cu meridianul origine al Observatorului Astronomic din Paris. Ulterior, tot în anul 1900, s-a calculat diferenţa de longitudine astronomică în raport de meridianul origine de la Greenwich.

  • Conferința Asociației Geodezice Internaționale

    Rezultatele măsurătorilor realizate de echipele mixte de specialişti români şi germani au fost prezentate de delegaţia Institutului Geografic al Armatei în anul 1900, în cadrul Conferinţei de la Paris a Asociaţiei Geodezice Internaţionale. Precizia determinărilor realizate a fost apreciată în mod deosebit şi a făcut ca în cadrul conferinţei să se stabilească necesitatea determinăriii diferenţei de longitudine dintre Bucureşti şi Paris şi dintre Bucureşti şi Pulkovo, în vederea realizării unui poligon internaţional astronomic Paris-Postdam-Bucureşti-Pulkovo, având ca punct central Observatorul Astronomic Militar din Bucureşti.

  • Cotarea planului topografic București

    Sunt finalizate determinările succesive pentru cotarea planului topografic al oraşului Bucureşti prin determinarea cotei zero a nivelului Mării Negre, începute în anul 1895, pe medimarimetrele instalate în portul Constanţa. După terminarea războiului şi reinstalarea medimarimetrelor în punctul fundamental din Constanţa, cota zero de la Marea Neagră a fost transmisă, prin nivelment geometric, la reperul de la Gara de Nord a oraşului Bucureşti şi utilizată pentru determinarea cotei origine a Bucureştiului, având valoarea de 82,1981 m.

  • Arcul de paralel 47o30'

    Observatorul Astronomic Militar din Bucureşti a participat la determinarea arcului de paralel de 47o30', între Brest şi Astrahan.

  • Înaltul Decret nr. 465

    Prin Înaltul Decret nr. 465 este aprobat un nou Regulament care transformă Institutul Geografic al Armatei în „Serviciului Geografic al Armatei”. Serviciul Geografic al Armatei era organizat pe 4 secţii: „Secţia de Geodezie şi Astronomie”, „Secţia Topografică”, „Secţia Cartografică şi de Reproducere” şi „Secţia Administrativă” şi condus de generalul George Iannescu [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare] - director general.

  • Primul Război Mondial

    Odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, lucrările astronomice executate de Observatorul Astronomic Militar au încetat, majoritatea personalului combatant participând la acţiunile militare. Rămâne în funcţiune doar „Serviciul orei exacte” la nivelul Marelui Cartier General, în scopul unificării timpului pentru toate activităţile desfăşurate pe teatrul de acţiuni militare.

  • Distrugerea facilităților OAM

    Pe timpul ocupaţiei sudului României de către trupele germano-bulgare şi a retragerii Armatei şi a întregii conducerii a statului în Moldova a fost „capturată” toată aparatura astronomo-geodezică şi întregul material astronomic documentar aparţinând Observatorului Astronomic Militar şi au fost distruse toate facilităţile observatorului, biblioteca şi arhivele tehnice ale acestuia, care conţineau observaţiile tuturor lucrărilor astronomice executate până atunci. În aceleaşi condiţii sunt distruse şi cele două medimarimetre din punctul fundamental zero de la Constanţa.

  • Refacerea Observatorului Astronomic Militar

    În urma eliberării teritoriului României, ocupat în prima parte a Primului Război Mondial de către trupele germano-bulgare, începe refacerea Observatorului Astronomic Militar din Bucureşti şi a dotării acestuia cu aparatură astronomo-geodezică, cu limitările impuse de condiţiile financiare disponibile în acea perioadă.

  • Reorganizarea Serviciului Geografic al Armatei

    Serviciul Geografic al Armatei este reorganizat astfel: comanda serviciului, cu patru birouri administrative, patru secţii tehnice (geodezie-astronomie, topografie, cartografie şi reproducerea hărţilor), Şcoala Şefilor de Secţii Topografice şi de Observaţii şi Şcoala de Desenatori şi Gravori.

  • Arcul de meridian internațional

    Se desfăşoară Adunarea Generală a Uniunii Internaţionale de Geodezie şi Geofizică care stabileşte necesitatea măsurării unui arc de meridian internaţional ce trecea prin partea de Vest a României. La măsurători participă şi Serviciul Geografic al Armatei care va determina, în perioada 1926-1930, prin metoda Schreiber, 41 de puncte pe un lanţ de triangulaţie de ordinul I („arcul de meridian internaţional”) pe direcţia Lugoj-Oradea-Satu Mare şi 42 de puncte pe un lanţ de triangulaţie de acelaşi ordin (pe paralela de 45o) în Sudul ţării pe bazele Râmnicu-Vâlcea-Tîrgovişte-Brăila, acestea fiind legate de punctul astronomic fundamental Dealul Piscului.

  • Redeterminarea punctelor fundamentale

    În cadrul iniţiativelor internaţionale ale Uniunii Internaţionale de Geodezie şi Geofizică sunt iniţiate, cu scopul de verificare, lucrări de redeterminare astronomică ale tuturor punctelor fundamentale, având în vedere şi ipotezele emise de Alfred Wegener şi Vening Meisnesz, privind deriva continentelor. Prima operaţiune de redeterminare a longitudinlor astronomice fundamentale la nivel mondial este realizată experimental în anul 1926, operaţiune la care România nu ia parte din cauză că efectele trecerii operaţiunilor militare inamice peste Observatorul Astronomic Militar din timpul Primului Război Mondial încă nu fuseseră înlăturate.

  • Determinarea latitudinii și azimutului

    După o nouă pregătire a personalului şi refacerea, în parte, a dotării cu aparatură astronomo-geodezică, Observatorul Astronomic Militar realizează o serie de lucrări experimentale şi începe lucrările de determinare a latitudinii şi azimutului în punctele de triangulaţie determinate în capetele bazelor geodezice. Prima lucrare de acest gen s-a realizat în capul de bază Lugoj, unde s-au determinat latitudinea şi azimutul, în perioada septembrie-noiembrie 1926, de către colonelul Ştefan Paraschivescu, şeful Biroului Astronomic, avându-l ca ajutor pe maiorul Ioan Virgil. Latitudinea a fost determinată prin metodele Talcott-Harebow şi Struve, iar azimutul a fost determinat, de asemenea, prin două metode: metoda Meyewr, de calcul al azimutului firului de colimaţie nulă, observându-se trecerea stelelor la meridian şi metoda observării Stelei Polare, la trecerea acesteia la verticalul mirei. Precizia şi metoda dublă utilizată în observaţiile astronomice realizate au impus această lucrare ca un veritabil ghid pentru astronomii militari români în executarea determinărilor astronomice, privind executarea observaţiilor şi efectuarea calculelor şi, mai ales, precizia rezultatelor finale.

  • Institutul Geografic Militar

    Serviciul Geografic al Armatei este transformat în „Institutul Geografic Militar”. Biroul Astronomic (Observatorul Astronomic Militar) funcţionează ca parte a Secţiei Geodezice.

  • Proiecția stereografică

    În acest an se trece la folosirea elipsoidului de referinţă internaţional elaborat de savantul american Hayford şi se începe executarea determinărilor astronomice necesare prelucrării matematice a reţelei de triangulaţie de stat, conform unei noi concepţii geodezice în România. Conform acestei concepţii, punctele astronomice de pe teritoriul Românie se împart în trei categorii: punctul fundamental, punctele principale (câte unul la intersecţia lanţurilor de triangulaţie primordiale dispuse pe paralele, cu cele pe meridian) şi punctele astronomice secundare (determinate în anumite puncte ale reţelei de triangulaţie de ordinul I, numai pentru control sau pentru întocmirea hărţii geoidului). Totodată este adoptată proiecţia cartografică - proiecţia stereografică, cu centrul de proiecţie lângă oraşul Braşov, în locul vechii proiecţii Bonne.

  • Specializarea ofițerilor astronomi

    Pentru a veni în sprijinul utilizării elipsoidului determinat de Hayford şi a metodei acestuia de determinare a componentelor deviaţiei verticalei din măsurătorile efectuate sub forma unui sistem de lanţuri de triangulaţie de ordinul I, cu includerea punctului fundamental, în perioada 22 martie 1930-24 septembrie 1930, o echipă de specialişti astronomi francezi, condusă de căpitanul astronom şi geodez Pierre Tardi, a participat la specializarea ofiţerilor astronomi din cadrul Observatorului Astronomic Militar (Biroul Astronomic, la acea vreme).

  • Deriva continentelor

    Se compensează riguros prima reţea de nivelment realizată după Primul Război Mondial, prelucrarea efectuându-se prin metoda celor mai mici pătrate, în raport cu punctul fundamental zero - Constanţa. În acelaşi an, Institutul Geografic Militar, prin Observatorul Astronomic Militar, ca urmare a hotărârii Asociaţiei Internaţionale de Geodezie şi a Uniunii Astronomice Internaţionale, participă la o nouă operaţie (prima operaţie, experimentală, s-a desfăşurat în 1926) de determinare a longitudinilor într-un număr de puncte de pe suprafaţa Terrei, având ca scop verificarea ipotezei Wegener-Meinesz, privind deriva continentelor, printr-o echipă condusă de locotenentul Stamatin Ioan. Observaţiile sunt executate cu instrumentul de pasaj Bamberg, prevăzut cu micrometru cu contacte Repsod, pendula Hawelk, cu închiderea circuitului la 2s, cronograf Boullitte cu peniţe şi aparatul de radio, pe unde lungi, Telefunken. Metoda de observaţie a constat în observarea trecerii stelelor la meridian, în grupe de câte 6 stele, fiecare dând o corecţie a pendulului, observându-se astfel 120 de stele, cu magnitudinea cuprinsă între 0,9 şi 6,4.

  • Dealul Piscului

    Sunt prelucrate observaţiile efectuate în anul 1933 şi, deoarece, în urma prelucrării observaţiilor în anul 1934, ecuaţia personală a conţinut o diferenţă de 0s,121, considerată mare faţă de ecuaţia obţinută în anul 1900, observaţiile de determinare a longitudinii punctului astronomic Dealul Piscului trebuie să fie reluate în anul 1935.

  • Dealul Piscului

    Se reiau măsurătorile de determinare a longitudinii punctului astronomic fundamental Dealul Piscului, utilizându-se de data aceasta două aparate de pasaj Bamberg. În urma calculelor efectuate asupra observaţiilor realizate s-a obţinut o diferenţă de doar 0s,009 faţă de valoarea obţinută în anul 1900, considerată ca fiind foarte precisă.

  • Prima hartă cu anomaliile Bouguer

    Observatorul Astronomic Militar este dotat cu primele gravimetre statice din România, cu ajutorul cărora se execută determinări ale diferenţelor de gravitate în reţelele de puncte şi se întocmeşte prima „hartă cu anomaliile Bouguer”.

  • Punctul atronomic principal Chișinău

    Este determinat punctul astronomic principal Chişinău din lanţul de meridian Est, pentru controlul triangulaţiei din partea de Est a României.

  • Lugoj/Trifești

    Se determină longitudinea în capul de bază Lugoj şi în punctul principal Trifeşti din baza Roman.

  • Punctul astronomic principal Sfântu Gheorghe

    Se determină punctul astronomic principal Sfântu Gheorghe în capul bazei Est.

  • Măsuratori astronomice la baza București

    Se execută măsurători astronomice la baza centrală Bucureşti, direcţia Ciorogârla, pe capul de bază Vest-Militari.

  • Punctul astronomic principal Fetești

    Se determină punctul astronomic principal Feteşti (Maltezi), situat la o distanţă de cca. 200 km de punctul astronomic fundamental Dealul Piscului, pe lanţul de paralel Dunărea, segmentul Bucureşti-Constanţa.

  • Punctul astronomic secundar Cozia și principal Cetate

    Sunt determinate punctele astronomice secundare Cozia, pe lanţul de paralel de Sud, de 45o - Lugoj-Sfântu Gheorghe-Brăila şi Arioneşti, pe lanţul meridian central - Bucureşti - Rădăuţi, precum şi punctul astronomic principal Cetate, pe lanţul de paralel Dunărea, care asigura legătura cu triangulaţia Bulgariei.

  • Baza Lugoj

    Se refac observaţiile astronomice pentru determinarea azimutului bazei Lugoj, deoarece prin noua triangulaţie executată în anul 1942, în acea zonă, punctul geodezic Gruiu şi-a schimbat poziţia, şi în acest fel, azimutul cap Est de bază Lugoj - punctul geodezic Gruiu, determinat în anul 1926, nu mai corespundea.

  • Punctul astronomic secundar Căldărușani

    În lunile iunie-iulie se efectuează observaţii astronomice pentru determinarea punctului astronomic secundar Căldăruşani, situat în zona lacului Snagov, pe lanţul de meridian central.

  • Puncul Malul Roșu

    Observatorul Astronomic Militar execută observaţii astronomice în punctul Malul Roşu (Nord Târgovişte) din triangulaţia complementară a ţării.

  • Școala de Operatori pentru Măsurători Terestre

    În condiţiile materiale şi financiare extrem de dificile şi în situaţia transformărilor politice la nivelul Europei de Est şi al României, în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial au fost realizate lucrări astronomice pentru practica de învăţământ în cadrul Şcolii de Operatori pentru Măsurători Terestre şi s-au continuat determinările astronomice prin efectuarea observaţiilor de azimut şi latitudine.

  • Punctul astronomic secundar Cincu Mare

    Sunt executate observaţii astronomice de azimut şi latitudine cu teodolitul Wild T3 în punctul astronomic secundar Cincu Mare, de pe lanţul de paralel de Sud de 45o - Lugoj - Sfântu Gheorghe - Brăila, în vederea prelucrării matematice a triangulaţiei.

  • Caracal/Zâmbreasca/Măgura Cățelu, Brătianca și Târnava

    Se execută determinări de puncte astronomice secundare în punctele: Caracal (baza de Est), Zâmbreasca, Măgura Căţelu, Brătianca şi Târnava (siloz). Cu excepţia punctului Zâmbreasca, situat în reţeaua de triangulaţie de ordinul I complementară, celelalte puncte sunt situate pe lanţul de Sud al Dunării. De asemenea este determinat punctul astronomic secundar Smârdan, de pe lanţul de paralel central de 45o.

  • Întreprinderea Topografică Militară

    Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 122159, Institutul Geografic Militar, sub conducerea generalului Mihail Popescu [Galeria şefilor Direcţiei Topografice Militare], se transformă în „Întreprinderea Topografică Militară”. Biroul Astronomic (Observatorul Astronomic Militar) intră în compunerea „Serviciului măsurători geodezice”.

  • Direcţia Topografică Militară

    Întreprinderea Topografică Militară (împreună cu Secţia topografică din Marele Stat Major) este transformată în „Direcţia Topografică Militară” constituită din următoarele unităţi militare: „Detaşamentul Geodezic”, „Detaşamentul Topografic”, „Unitatea Aerofotogrammetrică”, „Fabrica Militară de Cartografie”, „Detaşamentul Aerofotogrammetric” şi „Depozitul Central de Hărţi”. În acelaşi an se proiectează noua reţea de triangulaţie, sub formă compactă (reţea de suprafaţă pe ordine: I, II, III şi IV). În acest an în ţara noastră se adoptă „elipsoidul de referinţă Krasovsky”, determinat în 1940.

  • Concepția geodezică comună

    Noua configuraţie geopolitică a Europei după cel de al Doilea Rzboi Mondial a impus ţărilor din Est, sub „coordonarea” U.R.S.S., unificarea concepţiilor astronomo-geodezice. Astfel, în anul 1952, în cadrul Conferinţei Serviciilor Geodezice ale ţărilor din Estul Europei, desfăşurată la Sofia, s-a adoptat concepţia geodezică comună.

  • Elipsoidul Krasovski

    Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2920, la nivelul României se adoptă o nouă concepţie geodezică care a presupus adoptarea elipsoidului de referinţă Krasovski (calculat în anul 1942 de profesorul F.N. Krasovski, folosind triangulaţiile primordiale ale U.R.S.S., Europei şi S.U.A.), utilizarea „proiecţiei Gauss-Krüger” şi a „punctului astronomic fundamental Pulkovo” (reprezentat de pilastrul din centrul Sălii Rotunde a Observatorului Astronomic) şi un nivel zero pentru calculul cotelor, determinat din valoarea medie multianuală a maregrafului din Kronstadt - Marea Baltică.
    Observatorul Astronomic Militar al Direcţiei Topografice Militare reia lucrările de magnetism, determinându-se declinaţia magnetică, azimutul magnetic şi geografic în peste 500 de puncte de pe teritoriul naţional.

  • Prima compensare astronomo-geodezică

    S-a realizat „prima compensare astronomo-geodezică”, împreună cu reţelele similare ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia, prelucrarea efectuându-se la Moscova cu ajutorul unui echipament electronic.

  • Determinări gravimetrice

    Compartimentul de gravimetrie din cadrul Observatorului Astronomic Militar reia executarea determinărilor gravimetrice pe întregul teritoriu al României.

  • Triunghiul cosmic Potsdam-Pulkovo-Sofia

    Observatorul Astronomic Militar participă la o colaborare internaţională în vederea realizării „triunghiului cosmic Potsdam-Pulkovo-Sofia”. Cu această ocazie se determină latitudinea şi longitudinea în toate punctele reţelei geodezice de ordinul I, care împreună cu măsurătorile geodezice şi gravimetrice au dat posibilitatea stabilirii unei scări etalon necesare măsurătorilor efectuate cu sateliţii artificiali ai Pământului.

  • Primul „cvasigeoid” cu acoperire naţională

    Observatorul Astronomic Militar participă la realizarea primului „cvasigeoid” cu acoperire naţională referit la elipsoidul Krasovsky, cu precizia de 0,5 m, folosind valorile deviaţiei verticalei. De asemenea, se întocmesc şi hărţile cu componentele deviaţiei verticalei.

  • Punct gravimetric

    Se realizează împreună cu Serviciul Topografic Militar din Bulgaria reţelele „Doppler ROMDOP 90 şi ROMDOP 91” cu sistemul de sateliţi Transit. De asemenea, se relizează primele determinări GPS pentru realizarea unei legături cu Observatorul Astronomic Regal de la Herstmonceux din Marea Britanie, respectiv cu Observatorul Astronomic din Tovarnik, Croaţia (fosta Republică Federativă Iugoslavia). O altă sarcină a Observatorului Astronomic Militar a fost aceea de a constitui reţelele gravimetrice naţionale în colaborare cu Institutul de Geologie al României. În acest scop, punctul fundamental al reţelei geodezice naţionale este dublat cu un punct gravimetric, în subsolul clădirii existând un pilastru gravimetric din care porneşte bucla prin care se asigură legătura cu punctul de bază de la Surlari şi conexiunea cu celelalte puncte gravimetrice din Europa.

  • Rețeaua GPS militară / rețele gravimetrice

    Se realizează reţeaua GPS militară de ordinul I formată din 7 puncte în care s-au efectuat observaţii GPS timp de 3 zile de către specialişti ai Agenţiei Cartografice a Apărării (Defense Mapping Agency) S.U.A. împreună cu ofiţeri din Direcţia Topografică Militară. În acelaşi an se realizează reţeaua gravimetrică de ordinul 0 (măsurători de gravitate absolută în 4 puncte), reţeaua gravimetrică de ordinul I în care s-au efectuat determinări relative în 21 de puncte de către ofiţeri din Direcţia Topografică Militară şi, un an mai târziu, reţeaua gravimetrică de ordinul II în care s-au efectuat determinări relative în 209 de puncte de către ofiţeri din Direcţia Topografică Militară.

  • Rețeaua militară GPS de ordinul II

    Se realizează Reţeaua GPS militară de ordinul II (179 puncte) folosind ca elipsoid de referinţă - elipsoidul WGS84, determinat în 1984 şi ca sistem de coordonate - Sistemul de coordonate asociat elipsoidului menţionat, cu originea în apropierea centrului de masă al Pământului.

  • Reţeaua de variaţie seculară / rețeaua națională de magnetism

    Se realizează „Reţeaua de variaţie seculară” (37 puncte) şi „Reţeaua naţională de magnetism” (254 de puncte).

  • Stație GPS permanentă

    În cadrul Observatorului Astronomic Militar se instalează o staţie GPS permanentă care asigură sprijinul determinărilor GPS militare efectuate în zonă.

  • Lucrări de teren

    Începând cu acest an Direcţia Topografică Militară, prin Observatorul Astronomic Militar, începe executarea lucrărilor de teren şi de întocmire a documentaţiilor tehnice de cadastru la imobilele aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

  • Aerofotografiere la nivel național

    Se realizează primul ciclu de aerofotografiere a teritoriului naţional, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/201 şi imaginile ortorectificate RGB şi FCIR aferente, cu rezoluţia de 30 cm şi 50 cm. Observatorul Astronomic Militar şi Unitatea de Instrucţie şi Asigurare Topogeodezică execută măsurătorile de reperaj fotogrammetric pentru întregul teritoriu naţional în vederea prelucrării înregistrărilor fotogrammetrice şi obţinerii imaginilor ortorectificate. De asemenea, se realizează modernizarea şi dezvoltarea reţelei informatice a Observatorului Astronomic Militar şi a echipamentelor de hardware şi software specializate pentru determinarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor geografice digitale obţinute la teren.

  • Locotenent-colonel Constantin Căpităneanu

    Direcţiei Topografice Militare i-a fost acordată denumirea onorifică „General de divizie Constantin Barozzi”, iar Observatorului Astronomic Militar i-a fost acordată denumirea onorifică „Locotenent-colonel Constantin Căpităneanu”.

  • Harta vectorială a României VMAP nivel 1

    Observatorul Astronomic Militar „Locotenent-colonel Constantin Căpităneanu” începe executarea lucrărilor de determinare a elementelor obstacolare pentru Harta vectorială a României în format standard VMap nivel 1, actualizarea Hărţilor JOG-Air, executarea măsurătorilor de reperaj fotogrammetric pentru întregul teritoriu naţional în vederea prelucrării înregistrărilor fotogrammetrice şi obţinerii imaginilor ortorectificate în ciclul al doilea de aerofotografiere şi a lucrărilor de teren şi de întocmire a documentaţiilor tehnice de cadastru la imobilele aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.