CONSTANTIN BAROZZI


Colonel – 1870-1877; 1879-1882 - sef al Depozitului Stiintific de Razboi

Colonel - 18.08-20.10.1877 - sef al Statului al Corpului de Operatii

General de brigada - 1877-1879 - director general în Ministerul de Razboi

General de divizie - 23.03.-12.11.1888 - ministru de razboi

General de divizie - 01.10.1895-01.10.1898 - sef al Statului Major General


CONSTANTIN BAROZZI (sau Barozi) s-a nascut la 14 octombrie 1833, în Slatina, judetul Olt (la acea vreme judetul Romanati), într-o familie de intelectuali (Alessandru si Ralita).

La 7 aprilie 1850 devine elev al Scolii Militare de Ofiteri din Bucuresti, unde apare sub numele de „Baruti” sau „Barutzi”, scoala pe care a absolvit-o la 7 aprilie 1856, al treilea din cei 26 de absolventi si a fost avansat la gradul de sublocotenent.

La 20 decembrie 1859 a fost trimis la Institutul Geografic din Viena pentru a-si perfectiona pregatirea profesionala în studiul geodeziei.

În perioada 1860-1870 a fost mai întâi profesor „repetitor”, apoi profesor de fortificatii si ulterior director de studii, subdirector si director al Scolii Militare de Infanterie din Bucuresti.

În anul 1861, conform aprobarii ministrului de razboi nr. 2251 din data de 5 mai a aceluiasi an, se casatoreste cu Elisa Odobescu, cu care are apoi o fata, Constanta – cea care a devenit ulterior (1886) sotia lui Gheorghe Iannescu, viitorul general de brigada si director al Serviciului Geografic al Armatei.

În anul 1870 a fost numit sef al Depozitului Stiintific de Razboi.

Sub conducerea sa deosebit de competenta, „Depozitul” a început în anul 1873, în nordul Moldovei, ridicarea hartii topografice a tarii la scara 1:20.000, prin metode riguroase.

Referitor la aceste lucrari, Barozzi, ajuns la gradul de colonel, a prezentat în anul 1874, ministrului de razboi - general de divizie I. Em. Florescu - un raport (nr. 129 din 17 noiembrie), intitulat „Începutul Hartei Tarii în 1873, dupa metode stiintifice”, care a reprezentat de fapt un adevarat curs de specialitate bazat pe informatiile stiintifice ale vremii si pe experienta practica rezultata din lucrarile geodezice si topografice aflate în curs de executare si a definit prima conceptie geodezica militara din România.

În timpul Razboiului de Independenta îndeplineste functia de sef al statului major al Corpului de Operatii de peste Dunare (în perioada 18 august-20 octombrie 1877) si apoi functia de director general în Ministerul de Razboi, pâna în martie 1879, când revine ca sef al Depozitului de Razboi.

În anul 1883 a fost numit comandant al Diviziei active din Dobrogea si înaintat la gradul de general de brigada, iar în anul 1892 a fost avansat la gradul de general de divizie („general de divizie adjutant”).

Datorita calitatilor sale deosebite, Constantin Barozzi, îndeplineste în ierarhia militara cele mai înalte functii: sef al Statului Major General al Armatei în perioada 1895-1898 si ministru de razboi în perioada 23 martie-12 noiembrie 1888.

În anul 1876 a fost ales vicepresedinte al Societatii Regale Române de Geografie si devine „membru onorar” al Academiei Române în 1906.

La 12 noiembrie 1888 a fost numit „adjutant general, seful Statului Major Regesc”, iar în mai 1892 comandantul Corpului 3 Armata.

La 1 aprilie 1895 demisioneaza din armata si trece în rezerva. Începând cu luna noiembrie 1895 este reactivat si este numit seful Statului Major General al Armatei.

În aprilie 1907, a fost trecut în retragere pentru limita de vârsta.

Constantin Barozzi, una dintre personalitatile de prim rang ale Directiei Topografice Militare, straluceste prin profesionalism, tinuta stiintifica si daruire.

S-a stins din viata în anul 1921, la vârsta de 88 de ani.

Aprecierea personalitatii lui Constantin Barozzi a fost manifestata la cel mai înalt nivel, când regele Ferdinand I a depus o coroana de flori la moartea sa, cu mentiunea „Generalului de Divizie Adjutant Constantin Barozzi, recunostinta, amintire”.